Dictionar

altera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. altérer, lat. alterare)

1. refl a se descompune; (despre alimente) a se strica.
2. (despre roci) a (se) dezagrega.
3. (lingv.; despre sunete) a-și modifica pronunțarea sub influența altui sunet.
4. tr. a denatura adevărul.
5. (muz.) a se modifica înălțimea unui sunet.
 

bermudă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr., amer. bermuda)

1. îmbrăcăminte de tipul pantalonilor scurți, oprindu-se la înălțimea genunchilor sau puțin mai sus; șort până la genunchi.
 

bob 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. bob)

1. elevator cu turn pentru ridicarea unor materiale de construcție la înălțimea schelelor.
 

celometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coelomètre)

1. instrument compus dintr-o lunetă și un înclinometru, cu care se determină înălțimea norilor.
 

ex cathedra

Parte de vorbire:  loc. adj., loc. adv.  
Etimologie: (lat. ex cathedra, de la catedră)

1. de la înălțimea catedrei; pe un ton doctoral, dogmatic.
2. a vorbi ~ = a vorbi pe un ton doctoral, care nu admite replică.
 

fotoperspectivă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (foto- + perspectivă)

1. poziția sau locul din care se face fotografia; distanța, înălțimea și unghiul fotografului în raport cu subiectul său; perspectivă foto.