Dictionar

tepidarium

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. tepidarium)

1. parte a termelor romane rezervată băilor calde.
2. seră cu temperatură moderată.
 

tepidarium; seră caldă

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT tepidarium; caldarium
2. FR serre chaude; tépidarium
3. EN hothouse; tepidarium; capehouse
4. DE Tepidarium
5. RU теплицa; орaнжерея
6. HU tepidárium, melegház
 

acantocarp, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acanthocarpe)

1. (despre plante) cu fructul acoperit de țepi.
 

acantofil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acanthophyle)

1. (despre plante) cu frunzele terminate cu țepi.
2. (entomol.) care caută plante spinoase.
 

aculeat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. aculeatus, /II/ fr. aculéates)

1. adj. (bot.) prevăzut cu țepi; ghimpos, țepos.
2. (bot) aculeiform.
3. (despre insecte) care are ac.
4. s. f. pl. subordin de himenoptere prevăzute cu ac: albina.
 

cactus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cactus, gr. kaktos)

1. plantă tropicală cu tulpina cărnoasă, cu frunze în formă de țepi și flori mari, divers colorate.
 

coleochete

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie:

1. gen de alge verzi cu talul discoidal, cu filamente scurte terminate cu țepi și cu oogonul în formă de butelie.
 

echinat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. echinatus, fr. échiné)

1. (bot.; despre organe) prevăzut cu spini, țepi.