Dictionar

anestezia

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. anesthésier)

1. (med.) a face insensibil la durere prin anestezie; a provoca o anestezie.
2. (fig.) a face pe cineva indiferent, insensibil.
 

anesteziant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. anesthésiant)

1. (produs, substanță) care anesteziază.
2. (produs, substanță) având capacitatea de a anestezia, de a adormi.
3. (sinonim) anestezic.
 

anesteziant, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. anesthésiant)

1. (produs, substanță) care anesteziază.
2. (produs, substanță) având capacitatea de a anestezia, de a adormi.
3. (sinonim) anestezic.
 

anestezic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anesthésique)

1. (substanță) care produce anestezie; anesteziant.
 

anesteziologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anesthésiologie)

1. disciplină medicală care se ocupă cu anestezia.
 

cloroformiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. chloroformiser)

1. a anestezia, a adormi un bolnav cu cloroform.
 

eteriza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. éthériser)

1. tr. a anestezia cu eter.
2. tr., refl. (poet.) a căpăta un caracter eteric, a deveni pur, diafan.
 

rahianestezic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. rachianesthésique)

1. (anestezic) cu care se efectuează rahianestezia.