OK
X
jupânime
Parte de vorbire:
s.f. (înv.)
Etimologie: (jupân + -ime)
1.
totalitate
a
orășenilor;
orășenime.
2.
corp
al
patronilor,
meseriași
și
negustori.
jupâniță
Parte de vorbire:
s.f. (înv.)
Etimologie: (jupân + -iță)
1.
boieroaică
tânără;
fată
(sau
soție
tânără)
a
unui
jupân;
(înv.)
jupaniță.
messire
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. messire)
1.
titlu
dat
anumitor
persoane
nobile.
2.
(ca
adresare
către
un
preot,
avocat,
medic
în
Franța
medievală)
jupân,
domn,
stăpân.
jupâniță
Parte de vorbire:
s.f. (înv.)
Etimologie: (jupân + -iță)
1.
boieroaică
tânără;
fată
(sau
soție
tânără)
a
unui
jupân;
(înv.)
jupaniță.