Dictionar

titanesc, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. titanesque)

1. în legătură cu titanii; care are putere sau proporții de titan; gigantesc, titanic.
 

titanic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. titanique)

1. în legătură cu titanii; care are putere sau proporții de titan; gigantesc, titanesc.
2. (chimie) se referă la compușii tetravalenți ai titanului.