Dictionar

lamenta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. lamenter, lat. lamentari)

1. a se tângui, a se văicări.
 

văicăreală

Parte de vorbire:  s.f. (pop. și fam.)  
Etimologie: (văicări + -eală)

1. faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicărește; tânguire, lamentare, plânset.