OK
X
sârguitor, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (sârgui + -tor)
1.
(despre
oameni)
care
depune
eforturi
deosebite
într-o
acțiune;
care
muncește
cu
seriozitate;
sârguincios.
2.
silitor,
harnic,
activ.
diligent, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (lat. diligens, fr. diligent)
1.
sârguitor,
silitor.
sârguincios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (sârguință + -ios)
1.
(despre
oameni)
care
depune
eforturi
deosebite
într-o
acțiune;
care
muncește
cu
seriozitate;
sârguitor.
2.
(despre
oameni)
care
dovedește
insistență,
seriozitate.
3.
(despre
manifestări,
acțiuni
etc.
ale
oamenilor)
care
necesită
eforturi
deosebite.
4.
(anton.)
leneș,
trândav.