anduranță
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. endurance)
Etimologie: (fr. endurance)
1. capacitatea de a rezista la eforturi fizice; răbdare.
2. rezistență la oboseală într-o întrecere sportivă de lungă durată.
3. probă de ~ = competiție pe distanțe lungi.
4. rezistență mecanică a (unui motor).
5. capacitatea unui motor de a funcționa mult timp și de a rezista la solicitări mari.