Dictionar

baby-sitter

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (engl., fr. baby-sitter)

1. persoană plătită pentru a avea grijă de copii, în lipsa părinților, pentru o perioadă scurtă (de obicei câteva ore).
2. (var.) babysitter.
 

babysitting

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. babysitting)

1. munca unui babysitter; îngrijirea copiilor în absența temporară a părinților sau a tutorilor acestora.