Dictionar

chimioterapic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. chimiothérapique)

1. (substanță de sinteză chimică) cu acțiune bacteriostatică.
 

fitoncid

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. phytoncide)

1. antibiotic din plante cu acțiune bactericidă și bacteriostatică.
 

penicilic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. pénicileinique)

1. acid ~ = substanță antibiotică și bacteriostatică puternică, produsă de unele ciuperci.
 

penicilină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pénicilline, engl. penicilin)

1. antibiotic din mucegaiuri, cu o puternică acțiune bacteriostatică și bactericidă asupra unor germeni din grupa cocilor.
 

streptomicină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. streptomycine)

1. antibiotic dintr-o ciupercă microscopică, cu acțiune bacteriostatică și bactericidă, folosit în tratamentul tuberculozei, meningitelor, septicemiilor etc.
 

sulfamidorezistență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. sulfamidorésistance)

1. rezistență a microbilor la acțiunea bacteriostatică a sulfamidelor.