Dictionar

rămurea, rămurică

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ramură + -ea, ramură + -ică)

1. diminutiv al lui ramură; ramură mică.
2. (la pl.) ciupercă comestibilă cu tulpina groasă și cu fructificațiile foarte ramificate (Clavaria botrytis).
 

rămurele

Parte de vorbire:  s.f. pl.  
Etimologie: (v. ramură)

1. ciupercă comestibilă cu tulpina groasă, cărnoasă și foarte ramificată (Ramaria botrytis).