Dictionar

acladiu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. acladium)

1. axă principală neramificată a unei inflorescențe, cu antodiul terminal.
 

angelică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amgélique)

1. plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu tulpina ramificată și groasă la bază.
 

arbust

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arbuste, lat. arbustum)

1. plantă lemnoasă cu tulpina ramificată de la bază; copăcel.
 

calamus

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. calamus)

1. partea bazală, goală în interior, a unei pene.
2. tip de tulpină neramificată, asemănătoare părului.
 

gomfrenă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. gomphrena)

1. plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori violet-lucitoare.
 

izoalcan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (izo- + alcan)

1. hidrocarbură saturată ciclică cu catena ramificată; izoparafină.