Dictionar

diplocefalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. diplocéphalie)

1. monstruozitate congenitală caracterizată prin existența a două capete implantate pe un același trunchi.
 

diplocefal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. diplocéphale)

1. (făt monstruos) care prezintă diplocefalie.