Dictionar

alinător, -toare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (alina + -ător)

1. care alină; care liniștește.
2. care domolește, potolește, calmează.
3. (var.) (înv.) alinătoriu.
 

stâmpărător, -oare

Parte de vorbire:  adj. (învechit)  
Etimologie: (stâmpăra)

1. care alină, care domolește, care ușurează; astâmpărător.