aplacentare
Parte de vorbire: s.n. pl.
Etimologie: (fr. aplacentaires)
Etimologie: (fr. aplacentaires)
1. (zool.) grup de mamifere inferioare lipsite de placentă (astfel de mamifere se dezvoltă într-un ou); metateriene.
2. (NOTĂ) la metateriene (marsupiale) este prezentă o placentă, dar tranzitoriu, iar fătul își finalizează dezvoltarea într-o pungă marsupială.