OK
X
izbeală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (izbi + -eală)
1.
lovitură
puternică;
izbitură.
2.
repezire
violentă
în
ceva
sau
în
cineva;
izbitură.
izbitură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (izbi + -tură)
1.
lovitură
puternică;
izbeală,
izbire.
2.
locul,
urma,
semnul
rămas
în
urma
unei
lovituri;
contuzie.
3.
(var.)
izbătură.