tiranic, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. tyrannique, ngr. tirannikos, lat. tyrannicus)
Etimologie: (fr. tyrannique, ngr. tirannikos, lat. tyrannicus)
1. (despre legi, fapte etc.) specific tiranilor, tiraniei; despotic, crud.
2. (fig.) chinuitor, obsedant.