Dictionar

trivialitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. trivialité)

1. însușirea a ceea ce este trivial; vulgaritate.
2. faptă, atitudine, vorbă etc. trivială.
 

vulgaritate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. vulgarité, lat. vulgaritas)

1. caracterul a ceea ce este vulgar; trivialitate, grosolănie.
2. expresie, faptă vulgară.