Dictionar

reacumula

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. réaccumuler)

1. a aduna, a strânge, a acumula din nou.
 

reacumulare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (reacumula)

1. acțiunea de a reacumula și rezultatul ei; acumulare din nou.
 

reacumulare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (reacumula)

1. acțiunea de a reacumula și rezultatul ei; acumulare din nou.