audacie
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (lat. audacia)
Etimologie: (lat. audacia)
1. calitate sufletească care incită la acțiuni dificile și periculoase.
2. curaj extrem care duce la acțiuni periculoase, sfidând riscurile și pericolele.
3. gest obraznic, provocator; îndrăzneală excesivă.
4. acțiune care sfidează obiceiurile, gusturile dominante; inovație, originalitate.