ceasoaie
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (ceas + -oaie)
Etimologie: (ceas + -oaie)
1. moment nefast (pentru a întreprinde ceva); ceas rău.
2. (pop.) boală provocată copiilor de duhuri necurate, care se manifestă prin tresăriri și plâns în somn, tremurături, slăbiciune; ceas-rău-cu-lipitură, ceas-rău-cu-speriat.