OK
X
difazic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. diphasique)
1.
(despre
fenomene,
lucruri,
ființe)
care
prezintă
în
existența
sau
evoluția
sa
două
perioade
alternante.
mioritic, -ă
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: („Mioriţa“ + -/t/ic)
1.
din
balada
populară
„Miorița”.
2.
care
amintește
de
„Miorița”.
3.
spațiu
~
=
(în
concepția
lui
Lucian
Blaga)
spațiu
geografic
românesc
constituit
dintr-un
plai
ondulat,
cu
alternanțe
între
deal
și
vale;
univers
spiritual
specific
românesc,
solidar
cu
acest
orizont.
4.
s.
m.
câine
ciobănesc
românesc,
cu
capul
masiv,
botul
puternic,
trunchiul
alungit,
cu
părul
alb,
lung
și
abundent.
nictinastie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. nyctinastie)
1.
mișcare
de
închidere
și
deschidere
a
florilor
sau
frunzelor
ca
urmare
a
alternanței
între
zi
și
noapte;
nictitropism.
pulsator, -oare
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. pulsatoire, engl. pulsator)
1.
adj.
(med.)
care
produce
pulsații.
2.
(despre
fenomene)
alcătuit
dintr-o
succesiune
de
pulsații
identice.
3.
(despre
curentul
electric)
format
numai
din
alternanțe
de
un
singur
sens;
pulsant.
4.
s.
n.
dispozitiv
la
unele
haveze
pentru
reglarea
vitezei
de
avans.
5.
subansamblu
al
aparatului
de
muls
mecanic.
actinostel
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. actinostèle)
1.
floem
și
xilem
în
radii
alternante
din
cilindrul
central
al
unor
rădăcini
și
tulpini.