OK
X
afgan, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. afghan)
1.
adj.,
s.
m.
f.
(locuitor)
din
Afganistan.
2.
(s.
f.)
limbă
indo-europeană
vorbită
de
afgani.
3.
s.
m.
câine
de
companie
decorativ,
de
origine
afgană.
aport 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. apporte)
1.
(pentru
a
îndemna
un
câine
să
aducă
vânatul
doborât)
adu!
caută!
aportor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. apporteur)
1.
câine
de
vânătoare
care
aduce
vânatul.
aret
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arrêt)
1.
poziție
a
unui
câine
de
vânătoare
când
simte
sau
vede
vânatul.
2.
câine
de
~
=
câine
de
vânătoare
dresat
pentru
a
aduce
vânatul
doborât.
barbet
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. barbet)
1.
câine
prepelicar,
cu
părul
creț,
specializat
în
vânătoarea
de
baltă.
barzoi
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (rus. barzoi)
1.
câine
rusesc
cu
siluetă
grațioasă
și
zveltă,
folosit
la
vânătoare
și
agrement.