Dictionar

auster, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. austere, lat. austerus)

1. (despre oameni, atitudini) sobru, aspru, sever; cumpătat.
2. lipsit de podoabe (inutile).
 

divergent, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. divergent, lat. divergens)

1. (despre linii, raze etc.) care, pornind dintr-un punct, se depărtează în direcții diferite.
2. lentilă ~ă = lentilă care împrăștie razele incidente paralele.
3. (mat.; despre un șir de numere) care nu are limită (finită); (despre serii) la care șirul sumelor parțiale tinde spre infinit.
4. (fig.; despre păreri, concepții, atitudini) care se deosebesc, care sunt contradictorii.
 

hieratic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. hiératique, lat. hieraticus, gr. hieratikos)

1. referitor la lucruri sfinte.
2. de preot, preoțesc.
3. scriere ~ă = scriere a vechilor egipteni (cu hieroglife cursive și simplificate).
4. (în artă, despre concepții, orientări, atitudini) rigid, static; stilizat.
 

obscen, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. obscene, lat. obscenus)

1. (despre gesturi, cuvinte, atitudini) nerușinat, trivial, indecent; pornografic.
 

bolnăvicios

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (bolnav + suf. -icios)

1. care se îmbolnăvește ușor; cu sănătatea șubredă.
2. (ca) de bolnav.
3. (despre stări, înfățișare, înclinații etc.) care denotă o boală; maladiv.
4. fig. (despre reacții, atitudini) care nu este normal; ieșit cu totul din comun; anormal.
5. (înv; d. lucruri) nesănătos.