OK
X
autopropulsat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. autopropulsé)
1.
care
se
deplasează
prin
autopropulsie.
aeroglisor
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aéroglisseur)
1.
vehicul
autopropulsat
pe
pernă
de
aer,
care
se
deplasează
prin
alunecare
deasupra
solului
sau
apei;
hovercraft;
naviplan.
autocombină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (auto- + combină)
1.
mașină
agricolă
autopropulsată
care
îndeplinește
simultan
mai
multe
operații,
precum
ar
fi
seceratul
și
treieratul;
combină
autopropulsată.
autodrezină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (rus. автодрезина)
1.
vehicul
ușor
autopropulsat,
asemănător
cu
un
vagonet,
folosit
anterior
de
către
inspectorii
liniilor
de
cale
ferată
și
echipele
de
lucru
pentru
a
se
deplasa
rapid
către
și
dinspre
locul
de
muncă;
drezină
autopropulsată.
autofreză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (auto- + freză)
1.
(tehn.)
freză
autopropulsată
folosită
la
curățarea
drumurilor,
dezăpezire
etc.
autofurgon
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (auto- + furgon)
1.
furgon
autopropulsat,
folosit
pentru
transportul
de
mărfuri.
autofurgonetă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (auto- + furgonetă)
1.
autovehicul
prevăzut
cu
platformă
mică
pentru
transportul
de
mărfuri;
furgonetă
autopropulsată.