Dictionar

alonjă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allonge)

1. piesă pentru prelungirea unor obiecte.
2. lungime a brațului unui sportiv (la box, lupte, scrimă) în raport cu aceea a adversarului.
3. text care completează conținutul unui document, al unui manuscris, anexându-se la acesta; act adițional.
 

anconeu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anconé)

1. (mușchi) extensor al antebrațului, înapoia cotului.
 

antebraț

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. avant-bras)

1. parte a brațului de la cot până la încheietura mâinii.
2. parte a membrelor anterioare la animale, între cot și genunchi.
 

brahial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. brachial, lat. brachialis)

1. I. care aparține, care are legătură cu brațul.
2. alimentat de puterea brațului.
3. (var.) (înv.) brachial.
 

brahialgie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. brachialgie)

1. (med.) durere a brațului; durere în zona plexului brahial.
 

brahiocefalic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. brachiocéphalique)

1. referitor la braț și la cap.
2. (anat.) trunchiul ~ = arteră a mediastinului care furnizează sânge brațului drept, capului și gâtului.