OK
X
cataractă 1
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. cataracte, lat. cataracta, gr. kataraktes)
1.
cascadă.
cataractă 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cataracte, lat. cataracta)
1.
opacificarea
cristalinului,
care
produce
o
cecitate
parțială
sau
completă;
albeață.
cataral, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. catarrhal)
1.
(med.)
care
se
referă
la
catar
(inflamație
a
mucoasei
unui
organ,
adesea
însoțită
de
secreție);
care
se
datorează
catarului.
catârar
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (catâr + -ar)
1.
păzitor
sau
mânător
de
catâri;
(reg.)
catârgiu.
cățărător
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (cățăra + suf. -ător)
1.
adj.
fixător,
care
se
prinde.
2.
(d.
plante)
care
crește
în
sus,
prinzându-se
(cu
cârceii)
de
crengi,
ziduri
etc.
3.
(d.
animale)
care
se
urcă
la
mari
înălțimi.
4.
(d.
păsări)
care
se
agață
cu
ghearele
de
crengi
înalte,
ziduri
etc.
5.
s.m.f.,
adj.
(persoană)
care
se
cațără.
6.
s.f.
(ornit.;
reg.)
ciocănitoare.
7.
s.f.
(ornit.;
reg.)
scorțar.
cățărătură
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (cățăra + -tură)
1.
urcare
prin
apucarea
cu
mâinile
(de
ramuri,
de
colțurile
stâncilor
et
cetera);
cățărare,
cățărat.
2.
urcare
a
caprelor
de
munte
pe
pante
repezi;
cățărare,
cățărat.
blenoftalmie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. blennophtalmia)
1.
inflamație
catarală
a
conjunctivei.
2.
secreție
conjunctivală
exagerată.
cambriolaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. cambriolage)
1.
acțiunea
de
a
cambriola
și
rezultatul
ei;
cambriolare.
2.
furt
calificat
dintr-o
proprietate
după
ce
s-a
intrat
în
ea
prin
efracție,
cățărare
sau
folosind
chei
false.
cascadă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. cascade)
1.
cădere
naturală
de
apă
de
la
o
mare
înălțime;
cataractă.
2.
(fig.)
suită
de
lucrări
care
se
produc
în
sacade.
3.
~
de
râs
=
râs
sacadat
și
prelungit;
~
de
aplauze
=
aplauze
puternice.
4.
montaj
în
~
=
mod
de
legare
a
unor
aparate,
mașini
sau
circuite
electrice
astfel
încât
curentul
de
la
intrare
să
fie
egal
cu
cel
de
la
ieșirea
elementului
anterior.
5.
succesiune
de
uzine
hidroelectrice
pe
un
curs
de
apă
regularizat.
6.
cădere
liberă,
pe
sol,
a
unui
acrobat
sau
cascador.
cianopsie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. cyanopsie)
1.
(med.)
defect
de
vedere,
în
care
obiectele
apar
colorate
în
albastru,
adesea
fiind
consecința
temporară
a
îndepărtării
cataractei.
ciclonastie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cyclonastie)
1.
însușire
a
plantelor
urcătoare
de
a
se
cățăra
prin
mișcări
de
răsucire
în
jurul
suportului.
convolvulacee
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. convolvulacées)
1.
familie
de
plante
dicotiledonate
gamopetale
care
se
cațără
prin
răsucire.