Dictionar

diametral, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. diamétral)

1. adj. referitor la diametru.
2. adv. de la un capăt la altul; de-a curmezișul.
3. (fig.) cu totul, absolut.
4. ~ opus = total opus; de neîmpăcat.
 

diametralmente

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (diametral + -mente)

1. de-a lungul liniei diametrului.
2. ~ opus = diametral opus (despărțit de un diametru, exact pe partea opusă); (fig.) în opoziție directă, totală.
 

antapex

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Antapex)

1. punct pe cer diametral opus apexului.
 

anticentru

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. anticentre)

1. (geol.) loc de pe suprafața Pământului diametral opus epicentrului unui cutremur.
2. (matematică) ~l unui patrulater inscriptibil = punctul de intersecție al perpendicularelor duse din mijlocul fiecărei laturi ale patrulaterului pe latura opusă; punctul lui Mathot.
3. (matematică) ~ al tetraedrului = simetricul centrului sferei circumscrise față de centrul de greutate al tetraedrului.
 

antimeridian

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antiméridien)

1. meridian diametral opus altuia.
 

antipod

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antipode/s/, lat., gr. antipodes)

1. s. m. loc de pe Pământ diametral opus.
2. (chim.) ~zi optici = substanțe cu aceeași formulă și aceleași proprietăți fizico-chimice, dar cu activitate optică diferită.
3. (fig.) ființă, lucru, idee etc. în totală opoziție cu altele.
4. s. f. pl. celule situate la baza sacului embrionar la angiosperme, care participă la fecundarea și dezvoltarea embrionului.
 

antipodic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (germ. antipodisch)

1. care se găsește diametral opus unui lucru, persoane etc.
2. situat la antipozi; antipodal.
 

derivor

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dériveur)

1. velă pentru furtună.
2. placă de metal sau de lemn dispusă în planul diametral al ambarcațiilor cu vele pentru a micșora deriva (1).