OK
X
bronhoplegie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. bronchoplégie)
1.
(med.)
paralizie
a
bronhiilor
care
își
pierd
abilitățile
motorii,
devenind
inerte,
imobile.
fixism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. fixisme)
1.
concepție
care
neagă
evoluția
lumii
vii,
considerând
că
speciile
de
plante
și
de
animale
sunt
invariabile.
2.
teorie
din
sec.
XIX
potrivit
căreia
bazinele
oceanice
și
blocurile
continentale
ar
fi
fost
permanente
și
imobile
de-a
lungul
trecutului
geologic
al
Pământului.
imobiliar, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. immobilier)
1.
(despre
bunuri
materiale)
care
nu
poate
fi
transportat.
2.
referitor
la
bunuri
fixe,
imobile.
ipoteca
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. hypothéquer)
1.
(bunuri
imobile)
a
împovăra
cu
o
ipotecă;
a
supune
unei
ipoteci;
a
greva.
2.
a
garanta
printr-o
ipotecă.
3.
(la
fig.)
a
lega
printr-un
angajament
compromițător.
leasing
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. leasing)
1.
formă
de
închiriere
de
mașini
și
utilaje
moderne,
de
mijloace
de
transport
etc.
de
către
întreprinderi,
de
la
producători
sau
societăți
specializate,
pe
o
perioadă
determinată.
2.
contract
de
~
=
contract
financiar
prin
care
este
prevăzut
un
import
temporar,
la
expirarea
căruia
beneficiarul
poate
cumpăra
bunurile
mobile
și
imobile
ce
i-au
fost
închiriate
de
producător.
pupifer, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. pupifère)
1.
(zool.)
care
poartă
pupe
sau
crisalide
imobile.