abandon

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abandon)

1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.
2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.
3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.
4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.
5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.
6. renunțare la o cauză, credință etc.
7. cedare (la o stare, un sentiment).
8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.
9. (sport) retragere dintr-o competiție.
10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.

dotă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dot)

1. bunurile aduse de o femeie în căsătorie; zestrea unei fete de măritat.

embargo

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., sp. embargo)

1. act prin care un stat interzice în caz de conflict ieșirea din porturile sale a navelor străine sau reține forțat bunurile de orice fel aparținând unui stat străin și le sechestrează.
2. interzicerea de către un guvern a importului de mărfuri în țara respectivă sau a exportului de mărfuri, aur etc. din țara respectivă.

ergologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Ergologie)

1. știință despre bunurile materiale ale culturii.

expropria

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. exproprier)

1. a deposeda pe unul ori mai mulți proprietari de bunurile care le aparțin, cu sau fără plata unei despăgubiri, trecându-le în patrimoniul statului.

fourierist, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f.  
Etimologie: (fr. fouriériste)

1. I. referitor la fourierism (sistem politic, economic și social conceput de Charles Fourier, format din falanstere (asociații) de producători și consumatori, care urmau să-și pună în comun bunurile și munca).
2. II. adept al fourierismului; falansterian.