OK
X
colatitudine
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. collatitude)
1.
complement
al
latitudinii
unui
punct
de
pe
sfera
terestră
sau
cerească.
continental, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. continental)
1.
care
aparține
unui
continent;
referitor
la
continent.
2.
climă
~ă
=
climă
temperată,
din
interiorul
continentelor,
la
latitudini
mijlocii,
cu
mari
variații
de
temperatură
între
vară
și
iarnă
și
cu
ploi
de
vară;
platou
~
=
zonă
submarină
din
apropierea
coastelor.
polar
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. polaire, lat. polaris, it. polare)
1.
adj.
referitor
la
poli,
de
la
poli,
caracteristic
polilor.
2.
zonă
~ă
=
zonă
cuprinsă
între
latitudinile
de
75
și
poli;
cerc
~
=
cerc
paralel
cu
ecuatorul,
care
delimitează
zonele
polare;
Steaua
P~ă
=
stea
principală
din
constelația
Carului-Mic,
care
indică
direcția
nord.
3.
referitor
la
polii
unui
magnet
sau
ai
unei
pile
electrice.
4.
referitor
la
un
corp,
la
un
mediu
care
prezintă
polaritate.
5.
(mat.)
coordonate
~
e
=
coordonate
al
căror
sistem
de
referință
este
format
dintr-un
punct
(pol)
și
o
semiaxă
cu
originea
în
acesta.
6.
(fil.)
care
se
află
în
raport
de
polaritate.
7.
s.
f.
loc
geometric
al
punctelor
conjugate
cu
un
punct
dat,
în
raport
cu
cele
două
puncte
în
care
o
secantă
variabilă
ce
trece
prin
punctul
dat
intersectează
o
conică.