Dictionar

miniaturism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. miniaturismo)

1. miniaturistică; preocupare pentru aspectele miniaturale, delicate ale realității.
 

miniaturist, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. miniaturiste)

1. pictor de miniaturi.
2. scriitor care descrie cu finețe și sensibilitate aspecte ale realității.
 

miniaturistică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (miniatură + -istică)

1. arta de a executa miniaturi; miniaturism.
2. studiul miniaturilor de pe vechile manuscrise.
 

miniaturiza

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. miniaturiser)

1. a da (unui lucru) dimensiuni miniaturale; (p. ext.) a reda în proporții reduse.
 

animalculist, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. animalculiste)

1. (adept) al animalculismului; spermatist.
2. s.m. biolog preformist din secolele XVII-XVIII, care credea că în spermatozoid se află, miniaturizat, viitorul organism.
3. (var.) animaliculist.
 

anlumina

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. enluminer)

1. a orna cu litere pictate, viniete, miniaturi.
2. a împodobi cu ornamente.
 

chip

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. chip)

1. pastilă cu circuit integrat în procesul de miniaturizare a ordinatoarelor.
 

elisabetan, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. élisabéthain)

1. din timpul reginei Elisabeta I a Angliei, specific acelei epoci.
2. stil ~ = stil al Renașterii engleze dezvoltat prin adăugarea unor elemente eterogene pe fondul tradiției gotice anterioare (construcții de o simetrie strictă, excesiv ornamentate, portretul și arta miniaturii, mobilier cu forme masive); literatura dramatică e reprezentată de teatrul lui Marlowe și Shakespeare.
 

microcasetă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. microcassette)

1. casetă audio miniaturizată utilizată pe scară largă în secolul al XX-lea pentru înregistrarea vocii (dictafon, robot telefonic etc.); minicasetă.
 

microelectronic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. microélectronique, engl. microelectronic/s/)

1. adj. referitor la microelectronică.
2. (despre dispozitive electronice) cu grad înalt de miniaturizare.
3. s. f. ramură a electronicii care studiază miniaturizarea continuă a circuitelor și aparatelor electronice.