Dictionar

abis

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abysse, lat. abyssos)

1. prăpastie, genune.
2. parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant.
3. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari.
4. (fig.) distanță uriașă sau separare de ordin cultural, intelectual, moral, sentimental.
 

abisal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abyssal, lat. abyssalis)

1. referitor la abis.
2. aflat în zona de mare adâncime și fără de lumină a mărilor și oceanelor.
3. regiune ~ă = zonă de mare adâncime a fundului mărilor și oceanelor.
4. referitor la subconștient.
 

alopelagic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. allopélagique)

1. (despre organisme vegetale) care crește la mari adâncimi în mări și oceane.
 

batigraf

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. bathygraphe)

1. instrument care măsoară și care înregistrează adâncimea mărilor și oceanelor; batimetru înregistrator.
 

batigrafie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bathygraphie)

1. înregistrare a adâncimilor mărilor și oceanelor.
 

bentos

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. benthos, gr. benthos)

1. totalitatea organismelor vegetale și animale care trăiesc pe fundul bălților, lacurilor, mărilor și oceanelor; bental.