arhiva

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. archiver)

1. a clasa documentele în arhive după criterii prestabilite.

audit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. audit)

1. funcție de control și de revizie contabilă a unei firme; proces prin care persoane competente, independente colectează și evaluează probe pentru a-și forma o opinie asupra gradului de corespondență între cele observate și anumite criterii prestabilite.

dictare

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. dicta)

1. acțiunea de a dicta și rezultatul ei; dictat (ex. scriere după ~).
2. lucrare școlară pentru reproducerea în scris a unui text dictat.
3. pronunțare clară a unor cuvinte, texte, cifre etc. pentru ca acestea să poată fi reproduse (scrise, înregistrate) întocmai.
4. impunere categorică a unor norme sau reguli prestabilite; (prin ext.) ordin.
5. îndemnare la o acțiune.
6. (înv.) sugerare.

eșantiona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. échantillonner)

1. a confrunta eșantionul cu etalonul.
2. a alege persoanele reprezentative statistic care urmează a fi supuse unei anchete prin sondaj.
3. a lua eșantioane (1) la intervale prestabilite.

limita

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. limiter, lat. limitare)

1. a (se) mărgini, a (se) fixa între anumite limite, a (se) restrânge.
2. a menține nivelul unui semnal electric în limite prestabilite.

regulat, -ă

Parte de vorbire:  adj., adv.  
Etimologie: (lat. regulatus)

1. (și adv.) care urmează anumite reguli prestabilite.
2. care se desfășoară fără abatere; obișnuit.
3. ordonat, uniform.
4. organizat după anumite legi; organizat pe baze permanente.
5. orânduit, sistematizat.
6. fără elemente care să distoneze; simetric, armonios.