Dictionar

aeropoligonație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aéropolygonation)

1. triangulație fotogrammetrică spațială care folosește fotograme de lungimi mici pentru determinarea coordonatelor punctelor terestre.
 

aeroproiector

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aéroprojecteur)

1. aparat de restituție fotogrammetrică pentru proiectarea spațială a mai multor fotograme aeriene.
 

amorfie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Amorphie)

1. lipsă de formă, de înfățișare precisă.
2. lipsă totală de ordine în aranjarea spațială a atomilor.
 

astronavă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. astronef)

1. vehicul destinat zborurilor cosmice; navă spațială.
 

astronavigație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. astronavigation)

1. tehnică de navigație care îi permite unui navigator să-și determine cu precizie poziția fizică actuală în spațiu sau pe suprafața pământului cu ajutorul corpurilor cerești vizibile (stele, planete, soare și lună); navigație spațială.
 

biocomplex

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (bio- + complex)

1. ansamblu de specii de organisme instabile într-o navă spațială pentru cercetări în cosmos.