OK
X
îmbinat
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (vb. îmbina)
1.
care
este
unit
cu
altul
într-un
tot,
care
formează
un
tot;
împreunat,
îngemănat.
deconexiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. déconnexion)
1.
actul
de
deconectare,
de
anulare
a
unei
conexiuni,
de
separare
a
două
elemente
îmbinate.
depresa
Parte de vorbire:
vb. tr.
Etimologie: (fr. dépresser)
1.
a
desface
cu
o
presă
două
piese
îmbinate
forțat.
2.
a
rări
puieții
dintr-o
pepinieră.
3.
a
modifica
proprietățile
superficiale
ale
mineralelor
cu
ajutorul
depresanților.
letrism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. lettrisme)
1.
mișcare
literară
formalistă
din
Franța,
care
consideră
că
poezia
s-ar
defini
exclusiv
prin
expresivitatea
literelor,
îmbinate
eufonic,
arbitrar
(mișcare
înființată
la
Paris
la
mijlocul
anilor
1940
de
imigrantul
român
Isidore
Isou).
scuamata
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (lat. squamata)
1.
(antic.)
(termen
militar)
cuirasă
făcută
din
mici
bucăți
metalice
îmbinate
ca
solzii
de
pește.
împreunat
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (vb. împreuna)
1.
îmbinat,
reunit,
unit,
strâns
la
un
loc.
2.
care
săvârșește
actul
sexual.
3.
care
s-a
întâlnit
cu
cineva.
4.
(înv)
întâmpinat.