Dictionar

agreement

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. agreement)

1. înțelegere între entități pentru a urma un anumit curs de conduită; acord încheiat pentru soluționarea unui litigiu; acord oficial.
 

asigurat, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (asigura)

1. (cel) care a încheiat o convenție de asigurare.
 

botină

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bottine)

1. gizmuliță.
2. gheată înaltă încheiată cu butoni sau cu elastic.
 

cardigan

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. cardigan)

1. jachetă bărbătească de sport cu mâneci largi, încheiată în față.
 

cazacă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. casaque)

1. bluză lungă până peste talie, cu mâneci lungi și încheiată la gât.
 

colecta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. collecter)

1. a aduna și depozita materiale, lucruri etc.
2. a aduna de la producători diferite produse pe baza unor contracte încheiate cu aceștia.
3. (despre un abces, o rană) a face puroi; a coace.