Dictionar

insensibilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. insensibilité, lat. insensibilitas)

1. lipsă de sensibilitate fizică; nesimțire.
2. lipsă de sensibilitate psihică; lipsă de interes față de tot; fără sensibilitate sufletească; nepăsare; impasibilitate.
3. (anton.) sensibilitate.
 

insensibilitate

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT insensibilitas
2. FR insensibilité
3. EN insensibility
4. DE Unempfindlichkeit
5. RU нечувствительность
6. HU érzéstelenség, érzéketlenség
 

anestezimetru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anesthésimètre)

1. aparat pentru măsurarea cantității de anestezic inhalat.
2. aparat cu care se apreciază gradul de insensibilitate într-o regiune a corpului.
 

anodinie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anodynie)

1. (med.) insensibilitate la durere, lipsă a durerii (păstrând însă celelalte sensibilități: tactilă, termică).
 

indiferență

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. indifférence, lat. indifferentia)

1. stare, atitudine manifestată prin lipsă de interes față de cineva sau ceva; insensibilitate.
 

insensibilizator, -oare

Parte de vorbire:  adj., s.n.  
Etimologie: (fr. insensibilisateur)

1. care produce insensibilitate, care anesteziază.
2. s.n. aparat sau substanță care servește la insensibilizare.
 

nesensibilitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (ne- + sensibilitate)

1. lipsă de sensibilitate, insensibilitate; (prin ext.) lipsă de emotivitate, de impresionabilitate; (fig.) nepăsare, indiferență, răceală.
 

împietrire

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (vb. împietri)

1. acțiunea de a (se) împietri și rezultatul ei.
2. încetare a oricărei mișcări; înțepenire.
3. transformare în stană de piatră; întărire ca piatra; împietroșare.
4. (fig.) insensibilitate.
5. (înv., reg.) nuanțare cu ajutorul unui colorant mineral ca o piatră.
6. (med.; pop.) ~ea vinelor = aterom.
7. (reg.) strepezire a dinților.