Dictionar

alofon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allophone)

1. (fon.) variantă a unui fonem, în funcție de context.
 

cristalofon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cristal + -fon2)

1. instrument muzical de percuție, asemănător cu xilofonul, care în locul plăcilor de lemn are tuburi de cristal.