cubicular
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (lat. cubicularius, fr. cubiculaire)
Etimologie: (lat. cubicularius, fr. cubiculaire)
1. (ant.) sclav care îngrijea de camera de culcare.
2. demnitar roman care se ocupa de camera de culcare a împăraților.
3. (în Bizanț) funcționar de rang înalt.