Dictionar

asomator 1

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (după fr. assomoir)

1. aparat, instalație sau armă care servește la asomare.
 

asomator 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. assomeur)

1. cel care execută operația de asomare (într-un abator).
2. (fig.) ucigaș; bătăuș.