OK
X
pizmuire
Parte de vorbire:
s.f. (popular)
Etimologie: (pizmui)
1.
faptul
de
a
pizmui,
de
a
invidia
pe
cineva;
pizmă,
invidie.
invidia
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (it. invidiare)
1.
a
privi
cu
invidie
pe
cineva;
a
pizmui.
2.
a
râvni,
a
dori
ceva
străin.
pizmuire
Parte de vorbire:
s.f. (popular)
Etimologie: (pizmui)
1.
faptul
de
a
pizmui,
de
a
invidia
pe
cineva;
pizmă,
invidie.