Dictionar

cordialitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cordialité)

1. însușirea de a fi cordial; afecțiune.
 

afabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. affable, lat. affabilis)

1. care demonstrează gentilețe și cordialitate față de ceilalți; binevoitor, cordial, prietenos.
2. (antonime) acrimonios, neprietenos.