Dictionar

decuva

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. décuver)

1. a trage vinul din cuva de fermentat în butoaie.
 

decuvaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. décuvage)

1. acțiunea de a decuva; decuvare.
2. scoatere (a ceva) dintr-o cuvă; scoaterea vinului din cuvă, după fermentare.
 

decuvaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. décuvage)

1. acțiunea de a decuva; decuvare.
2. scoatere (a ceva) dintr-o cuvă; scoaterea vinului din cuvă, după fermentare.