OK
X
monosemantism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. monosémantisme)
1.
proprietate
a
unui
cuvânt
de
a
fi
monosemantic;
monosemie.
monosemie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. monosémie)
1.
(lingvistică)
proprietatea,
pentru
un
cuvânt,
de
a
avea
un
singur
sens;
monosemantism.
2.
(antonime)
polisemie,
polisemantism.