Dictionar

indiscreție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. indiscrétion, lat. indiscretio)

1. destăinuire a unor secrete încredințate de către cineva; lipsă de măsură în vorbă.
2. nedelicatețe, grosolănie.
 

curiozitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. curiosité, lat. curiositas)

1. dorința de a cunoaște ceva nou sau neobișnuit.
2. indiscreție.
3. caracterul ciudat al unui lucru, al unei ființe; raritate, ciudățenie.