parcimonie
Parte de vorbire: s.f.
Etimologie: (fr. parcimonie, lat. parcimonia)
Etimologie: (fr. parcimonie, lat. parcimonia)
1. economie dusă la extrem, uneori meschină, care se exercită asupra lucrurilor mărunte; zgârcenie.
2. (fig.) limitarea elementelor de prisos; măsură, reținere.
3. (var.) (înv.) parsimonie.