Dictionar

persevera

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. persévérer, lat. perseverare)

1. a rămâne ferm și constant la o idee, a persista într-o acțiune; a stărui.
 

perseverație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. persévération, lat. perseveratio)

1. perseverare; (spec.) statornicie în anumite acte, gesturi sau atitudini, repetate cu încăpățânare exasperantă.
 

insista

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. insister, lat. insistere)

1. a stărui, a persevera.
2. a scoate în relief.
 

perseverație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. persévération, lat. perseveratio)

1. perseverare; (spec.) statornicie în anumite acte, gesturi sau atitudini, repetate cu încăpățânare exasperantă.