Dictionar

detimbrat

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (v. detimbra)

1. detimbrare.
 

detimbrat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (v. detimbra)

1. (rar; despre voci) cu timbrul modificat.
 

cool

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. coll/jazz/)

1. (muz.) stil în jazul modern caracterizat printr-o interpretare interiorizată, reținută, cu sonorități puțin vibrate, aproape detimbrate, cu o frază relaxată, refuzând orice efuziune afectivă sau temperamentală.