OK
X
becață
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după fr. bécasse)
1.
pasăre
migratoare
de
baltă,
cu
ciocul
și
picioarele
lungi,
gustoasă;
becațină.
becațină
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (după fr. bécassine)
1.
(ornit.)
pasăre
limicolă
migratoare
înrudită
cu
becața,
dar
mult
mai
mică
și
cu
ciocul
foarte
lung.